vineri, 22 octombrie 2010

Ca tot suntem muritori...



Unde altundeva decat in Romanica poti trai mereu senzatii tari? Si atunci cand senzatiile tari sunt date de subiectul moarte, e si mai cool.
Mda, am o frica enorma de moarte. Nu mi-o pot justifica intru totul. Probabil frica mea e legata strict de problema timpului: daca mor si n-apuc sa fac tot ce mi-am propus? Defapt iubesc viata. O iubesc la nebunie, asa prapadita cum e ea uneori, cu bune si cu rele. Si parca nu ar fi suficienta obsesia ca niste muste ma vor papa la o cina romantica la lumina lumanarii ca mai apoi sa si-o traga dragastos si sa-si depuna viitoarele progenituri in bietul meu trup inert, exista destui imbecili pe la noi, asa numitii antreprenori de pompe funebre, care taman cand reusesc sa mai uit de acest subiect deprimant, reusesc sa mi-l reaminteasca!
Mda, despre idiotii astia vreau sa vorbesc. Zilnic ma perind in drum spre birou prin fata unor "boutique"-uri extrem de atractive. Atractive prin morbiditate. Sunt asa zisele show-room-uri ale unor stimati intreprinzatori ce s-au gandit sa vina in intampinarea drumului nostru spre eternitate cu o gama extrem de diversificata de sicrie si alte accesorii. Bun. Am inteles ca trebuie sa se ocupe cineva si de asta, e morbid, dar profitabil. dar sa imi expui in vitrina intr-un mod atat de macabru sicrie de copii, mi se pare sadism curat! In primul rand nu inteleg de ce nu sunt obligati sa-si monteze vitrine fumurii?!? Adica punem vitrine negre la niste amarate de sex-shopuri, ca deh, vede ala micu o mataranga de cauciuc cu baterie si ramane sarmanul cu sechele pe viata... da' retardatilor astora li se permite sa-si afiseze "marfa" la vedere cu nonsalanta si fara strop de sensibilitate! Ca sa nu mai spun de poze funerare, care mai de care mai "frumoase", cu chipul unor copilasi! Ce frumos, nu? In ce tara lu' Papura Voda traim oameni buni? Stam si ne cufurim pe noi sa dosim un prapadit de sex-shop dintr-o pornire meschin-bigota, pseudo crestinism si falsa pudoare, ca ashe-i bine sa ne educam plozii, da' nu-i nicio problema sa ne insiram sicriile de prunci la taraba!!! Bine ca se gandesc unii sa dea legi prin care sa interzica expunerea de vibratoare, costume de latex si alte bile jucause la vedere, da' li se pare extrem de firesc sa permita sicrie la vedere, giulgiuri, lumanari alte cele. Nu-i nimic ca eu va trebui fie sa ocolesc show-roomurile cu pricina atunci cand voi trece cu copilul pe acolo, fie sa ii explic destinatia si utilitatea unui sicriu mititel de culoare crem, frumos lacuit si cu manere aurite! Ce? E ceva firesc pana la urma urmei, nu? ca tot murim odata si-odata, nu? Atunci why fucking not!? Nu? M-am saturat de o tara a absurdului, o tara plina de imbecili moralisti, de maaari ortodocsi, de piosi pupatori de moaste, facatori de matanii si inchinatori la sutanele te miri carui Prea Fericit! Ne vrem verticali? Ne pretindem doldora de etica si cuviinciosi? hai sa fim seriosi! Oricum, inchei subiectul ca incep sa divaghez de la topic si nu asta era ideea.

luni, 18 octombrie 2010

Nu mai rezist!




Va era dor de TJP? Ei bine, aflati ca tot cu dricul ala imputit ma deplasez every fucking morning! Si ia ghiciti ce?! Nimic nu s-a schimbat. Ba din contra, totul se acutizeaza! Acum ca e frig, parca sunt si mai multi calatori. Se inghesuie ca sarmalele in oala si culmea! nu se mai dau jos dracului odata! Deobicei, pe la jumatatea traseului aveau bunavointa sa ma scuteasca de prezenta lor, dar mai nou, nu si nu! Am ajuns sa cobor eu inaintea lor. Vremea e de vina. Oricum, am ajuns la concluzia ca doar eu si santieristii calatorim la ora 6 dimineata cu cosciugul ala pe patru roti. Neavand MP3 player-ul la indemana ca sa-mi protejez timpanele de dialoguri academice dezbatute cu nesat in TJP, am depus un efort urias si am incercat sa imi ridic singura moralul. Asa ca, purtata de val am inceput sa visez la ziua in care nu voi mai fi nevoita sa ma deplasez cu acest jeg ambulant, zi in care voi face sesizari peste sesizari la toti cei in masura sa inchida odata si pentru totdeauna linia asta de transport mizerabila. recunosc ca-mi e oarece mila de victimile colaterale ale acestei razbunari, restul pulimii din Pantelimon, care vor ramane fara maxi-taxi. Eh, vor ramane foarte putin timp, tocmai de aceea si mila mea este direct proportionala cu timpul de revenire pe traseu a minunatului 146. Ideea e ca acel nesimtit de patron care detine licenta pe aceasta linie sa-si ia amenzile cuvenite (fara numar!) si poate-l mai obliga naibii cineva sa-si faca un control tehnic la epavele alea ordinare, caci n-au nici macar ITP-ul facut si nu glumesc! Dar sa revin: in timp ce imi planuiam scumpa si dulcea razbunare (sa ma scuteasca maicile Teresa si toti iubitorii de semeni spunandu-mi ca razbunarea-i arma prostului, ca le platesc eu o luna de zile transportul cu TJP-ul si facem schimb de impresii dupa...) privirea mi-a alunecat pe unghiile unui distins calator... oare ce recolta de napi, cartofi si alte radacinoase o fi dand la anu' unghiile lui? poate dam si la export!... mai merg ce mai merg...uite-l si pe amicu' cu tuse de bovina (am avut nesansa sa stea de cateva ori langa mine si mereu scotea niste sunete ciudate si tot doream sa-l intreb daca e cumva pe moarte, emite sunete de imperechere catre ciute sau ce dracu' face asa?! ) In fine, mai arunc cate-o privire, lipseste tiganca batrana cu privirea strabissssima. Perfect. Macar pute mai putin. Mai scotocesc cu privirea specimenele... aceleasi fete ponosite, chinuite, aceiasi amatori de manele si Libertatea, CanCan sau Click... acelasi sofer nespalat si indolent pe care-l doare-n cot ca intarzie cate 10 minute nerespectand graficul...si ma gandesc cu disperare ca nici de-ar urca Einstein in TJP, media IQ-ului tot n-ar reusi sa ajunga pe plus. Tot un -1 ar ramane in cel mai fericit caz.
Scap de cosmarul TJP-ului si cand cred ca metroul ma va salva, ia-l de unde nu-i. Stau 9 minute si apare. Lumea pe peron ciorchine. Inauntru si mai si... si cum tot prostu' trebuie sa-si etaleze valoarea, ii vezi pe toti cum isi deschid tacticos "ziarele" cu tzatze pe fiecare pagina, cu litere mari de-o schioapa si titluri menite sa atraga retardatii : " Luciu, iti sta bine cu roz!", "Ana Maria, mama ce te-am f@te si noi!" Infiorator! Ajung intr-un final si la ultimul supliciu pe care trebuie sa-l indur pana la birou: mersul cu autocarul. Soferul binevoieste sa intarzie ca de obicei, stam ca prostii in ploaie si-n frig. Ajunge autocarul si suntem intampinati de acelasi radio ZU de rahat care urla-n difuzoare. Il rog respectuos pe stimatul sofer sa binevoiasca sa dea radioul mai incet. Il da, cu un decibel. Nimic mai mult! Simt ca-mi pleznesc venele si sunt in pragul unui atac de apoplexie! Nu e de-ajuns cat am indurat, mai trebuie sa accept si acest supliciu! Ce e si mai strigator la cer e faptul ca inclusiv anumite posturi de radio (le credeam putin mai cerebrale decat televiziunile)au ajuns sa reflecte gradul acut de prostie in care se scalda, ba nu, se ineaca tara asta. Radio ZU este unul dintre ele. Despre Buzdugan aveam o parere neutra, adica imi era indiferent, uneori chiar parea haios. De cand e calare pe sapte cai la ZU insa, a luat-o razna. Toate farsele sunt stupide, toate sunt la un nivel low-low-low de tot, vocabularul unui miner pare mai elevat comparativ cu al lui, reclamele si promo-urile sunt intesate de jargoane si mici obscenitati "nevinovate"... si uite asa ne educam prin toate mijloacele mass-media viitoarele generatii!
Afara ploua necontenit, blogosfera vad ca mai nou e loc de dating, cica la un nivel mai elevat...e un fel de agatat pentru elitisti, totul e trist si anost. Ma enerveaza absolut tot dar pana maine imi va trece ;) Pana atunci, am sa va las in compania piticilor porno, virineilor futaciosi, senililor de 80 de ani ce vor sa se lanseze in industria porno, columbencelor natange si semi-analfabete, iar cand va plictisiti, luati si cititi un roman de Jules Vernes. Are si desene ;) si coperti groase, numai bune de taiat parizerul pe ele.